Învăţ să vorbesc în public…la Event Academy!
10 Mai 2011 Scrie un comentariu
in events
Astăzi am cochetat cu vorbit în public, care nu e tocmai punctul meu forte (momentan). Mai exact, am fost moderator la ediţia de anul acest a Event Academy. Totul a început de la o problemă organizatorică, a trebuit să reprogramam un speaker, şi i-am propus Project Managerului să ne ocupăm noi de desfăşurarea workshop-ului. În spiritul de a-i ajuta pe participanţi să socializeze mai uşor şi să experimenteze cu lucrul în echipă.
Ieri noapte m-am gândit încontinuu la un program care să fie şi distractiv şi, oarecum educativ. M-am consultat cu Corina şi ce a ieşit puteţi citi aici. Recunosc, făcusem un plan mult mai elaborat (şi în capul meu suna foarte bine) dar care necesita cunoştinţe ce încă nu fuseseră împărtăşite la academie, aşa că am decis să ‘keep it simple’.
Cât timp a vorbit Corina, mi-am făcut tot felul de speech-uri în minte şi idei pe care le-am notat concis pe telefon, ca să nu le uit. Când m-am trezit singură în faţă participanţilor, 15 omuleţi plini de viaţă, am uitat de tot. Sunt o foarte bună organizatoare, doar că mi-e greu să mă organizez pe mine în anumite situaţii 
Am încercat să par cât mai încrezătoare şi în câteva momente mi-a reuşit. Surprinzător, feedback-ul a fost unul foarte bun. Ei au râs şi s-au distrat cu joculeţele inventate de mine şi mi-a plăcut să îi văd că se simt bine împreună. Sper să păstreze relaţiile şi dincolo de Event Academy, la fel ca participanţii ediţiilor trecut. Cause that’s what it’s all about!
Pentru mine a fost o experienţă foaaarte tare! Mai ales pentru că m-am simţit utilă. Nu a fost doar un pretext de a umple timpul. Şi pentru că mă ascultau cu plăcere şi răbdare, fără să fie sceptici sau răutăcioşi (pentru că deh, sunt încă amator). Au fost un public foarte bun! Îmi pare rău că s-a terminat tocmai când am început să mă destind, că aş fi stat toată ziua să le povestesc diverse de la evenimentele pe care le-am organizat şi la care am participat. Ce pot să zic decât că abia aştept să fiu speaker (pe bune) la Event Academy!
Thanx you guys!
Nu te indrăgosti de mesajul tău!
13 Apr 2011 Scrie un comentariu
in PR in DAfi, PR-ing
Când începi o campanie de PR cred că cele mai mari dificultăţi se întâmpină în timp ce încerci să construieşti mesajul. Pentru că treaba unui PR-ist este să comunice (a se înţelege “să informeze” şi nu “să vorbească”).
De ce spun că e dificil? Pentru că, cel puţin la început de drum cum sunt eu, îţi vine foarte greu să îţi înţelegi şi cunoşti publicul. E important atunci când compui un mesaj să faci abstracţie de propria ta persoană şi de ceea ce înţelegi tu şi să te concentrezi pe ce anume percep cei care se intersectează cu comunicatul tău. Şi am observat un lucru: pentru că îţi cunoşti atât de bine produsul pe care vrei să îl “vinzi” uneori ai tendinţa să omiţi anumite lucruri doar pentru că ţie ţi se par irelevante sau inconsistente. Prin urmare, trebuie să îţi înveţi foarte bine publicul. Trebuie să ştii cui te adresezi ca să ştii cum te adresezi. Cum îi poţi comunica dacă nu ştii să vorbeşti pe limba lui?
Aceeaşi dificultate o întâmpinăm şi în DAfi şi îmi vine greu, uneori, să îmi fac echipa să înţeleagă că mesajul trebuie înţeles de receptori şi nu de noi. Deşi, orice proiect avem, publicul nostru ţintă îl reprezintă studenţii, nu putem comunica pentru toţi la fel. Într-un fel te adresezi unui pasionat de marketing şi în alt fel cuiva interesat de bursa de capital sau imobiliare ş.a.m.d. Şi mi se pare că e mai bine să fii atent la diferenţe decât la asemănări.
Asta îmi place cel mai mult la domeniul Relaţiilor Publice: că ai parte mereu de o provocare.
NexT – pentru orice dependent de film care se respectă!*
04 Apr 2011 Scrie un comentariu
in events
Timp de patru ani, NexT a hrănit dependenţa cinefililor în fiecare primăvară. Ne-a oferit o săptămână cu scurtmetraje, filme premiate, filme pentru copii, cu seminarii despre filme şi mai ales cu oamenii interesanţi care le fac sau care discută despre ele. Până pe 6 aprilie când ne vom primi doza, va invităm la un preview al surprizelor din ediţia a V a.
Să vă povestim despre competiţie? Criticul de film Andrei Gorzo şi co-selecţionera sa din acest an, Irina Trocan, câştigătoarea concursului de critică iniţiat de NexT în 2010, au avut de ales din peste 1000 de scurtmetraje, dintre care doar 26 vor concura pentru Trofeul Next, Premiul “Cristian Nemescu” pentru cea mai bună regie, Premiul “Andrei Toncu” pentru cea mai bună coloană sonoră, Premiul pentru cel mai bun film românesc şi Premiul publicului.
Desigur, ăsta e doar începutul, pentru că săptămâna va fi plină de proiecţii speciale: unele noi şi altele cu tradiţie. Şi ca să intraţi puţin în atmosferă, iată, pe scurt programele pe care NexT vi le pregăteşte:
- Festivalul Clermont-Ferrand, cel mai important festival de scurtmetraj din lume, ajunge la NexT cu peliculele câştigatoare ale celei mai recente ediţii, dar şi cu filme din palmaresul de anul trecut, incluzând scurtmetrajul câştigător: Blue Sofa.
- Programul Short Matters al Academiei Europene de Film revine anul acesta cu delicatese – cele 14 titluri nominalizate la “Oscarurile europenea”, printre care şi marele câştigător.
- Secţiunea “Semaine de la Critique” a Festivalului de la Cannes va contribui la line-up-ul spectaculos din aprilie cu scurtmetraje premiate la faimosul festival.
- “Si ei au fost Next Generation” va prezenta un lung metraj de debut al unui regizor participant în una din competiţiile precedente de la NexT.
- “Festival Friends” cuprinde un program cu filmele realizate de apropiaţii festivalului
- Iar pentru cei care încă mai copilăresc sau au fraţi mai mici, recomandăm NexT Kids, care cuprinde un program de filme, jocuri şi o atmosferă de poveste pentru cei mici.
Am păstrat neconventionalul pentru sfârşit: programul Cristi & Otto, dedicat filmelor lui Cristian Nemescu şi Andrei Toncu, iese din sala de cinema şi îşi invită publicul în diferite locaţii inedite din Bucureşti. Să fiţi pe fază!
Dacă sunteţi interesaţi de cum stau lucrurile în spatele camerelor de filmat, NexT organizează şi în acest an seminarii unde intrarea este liberă, în limita spaţiului disponibil din Mansarda Cărtureşti, şi unde veţi putea afla mai multe despre regie, sound-design, producţie de film şi critică de film de la nume cunoscute ale cinematografiei româneşti şi internaţionale.
Ca să încheiem: filme, filme şi iar filme din 6 până în 10 aprilie la Cinema Scala, Cinema Elvira Popescu şi Mansarda Cărtureşti. Noi îţi recomandăm să nu îţi faci alte planuri în săptămâna aceasta şi să fii NexT!
*un articol scris de mine pentru o revistă care ulterior nu a mai avut spaţiu editorial m-am gândit ca, totuşi, să nu fie irosit
Să ne dorim rezultate!
31 Mar 2011 2 comentarii
Se spune că nu destinaţia este importantă, ci drumul parcurs până acolo.
Eu, în schimb, sunt o persoană foarte pragmatică şi cred rezultatele contează cel mai mult. E adevărat că lucrând să obţii acele rezultate ai obţinut diferite beneficii: ai învăţat diferite lucruri, ai cunoscut oameni, ai făcut bani etc. dar ceea ce se vede din afară reprezintă urmările muncii tale şi demonstrează, de fapt, că nu ai stat degeaba. Pentru că, până la urmă, ţi se cere un produs, nu ţi se cere să demonstrezi cum ai făcut acel produs.
Poţi spune că ai succes şi că meriţi să fii apreciat doar atunci când ai rezultate. Experienţa dobândită în tot acel timp te va ajuta pe viitor, dar pe ceilalţi nu îi ajută cu nimic. Pe nimeni nu interesează că ai stat până la 12 noaptea să lucrezi la nişte rapoarte, dacă nu ai reuşit să le termini până în deadline. Şi nimănui nu îi păsa cât de delicat şi sociabil eşti sau cât de mult te plac colegii dacă nu ai rezultate relevante pentru colectiv (şi nu mă refer aici la o gaşcă de prieteni ci la un mediu business).
Pentru că activez în mediul ONGS-ist sunt constant martoră atitudinii studenţilor, care, mai ales pentru că fac voluntariat, au pretenţii să fie apreciaţi pentru volumul muncii lor, oricât de insignifiant ar fi. În lumea reală, în schimb, poţi să faci tumbe o zi întreagă, dacă nu ţi-ai făcut treaba eşti dat afară. Am I right?
Zic doar să nu ne mai plângem de cât de solicitaţi suntem şi să căutăm să ne orientăm către rezultate!
Antreprenoriatul este un sport extrem!
27 Mar 2011 Scrie un comentariu
in events
E mişto afişul nu? În două săptămâni punem în aplicare proiectul cu care DAfi s-a lansat, ajuns la ediţia a şaptea: Business Intro.
Un eveniment pentru aventurieri, pasionaţii de extrem şi doritorii de adrenalină! Pentru că antreprenoriatul înseamnă risc, pericol dar şi senzaţii pe care nu le experimentezi în monotonia vieţii de angajat!
Avem două conferinţe cu antreprenori consacraţi ”De ce să te arunci în aBIZ?” şi “Campioni la extreme” , un workshop “Pregateste-te înainte să sari”, unde vei perfecţiona planul de afaceri, şi încheiem printr-un Business Game prin care înveţi ce înseamnă să conduci o companie!
Locurile disponibile pentru workshop şi Business Game sunt doar 25 aşa că grăbiţi-va să completaţi formularul de pe businessintro.wordpress.com până pe 10 aprilie! Have fun and be extreme!
30 to 30
21 Mar 2011 2 comentarii
in tea gossip
Inspirată de un articol citit in Tabu martie, m-am hotărât să pun pe hârtie tot ce îmi doresc acum să se întâmple până împlinesc 30 de ani. E cale lungă până atunci, darmi se pare că timpul a trecut cam repede de când aveam 14 ani. Aşa că iată 30 de lucruri* pe care vreau să le am, să le cunosc, să le fac, să le trăiesc până la vârsta de 30 de ani (inclusiv):
- să fiu femeie de carieră
- să am propria mea firmă de organizări de evenimente
- să pot să scriu despre experienţa profesională depăşind stadiul de amator (cum fac acum)
- să am opţiuni
- să iubesc ‘my 20s’ dar să nu îi regret
- să locuiesc într-o casă cu grădină
- să am un dulap imens pentru haine
- să am mai multe perechi de pantofi decât pot număra
- să nu renunţ la vegetarianism
- să fiu calmă
- să mai fiu blondă încă o data
- să am timp să alerg în fiecare zi
- să pot intra într-un magazin şi să cumpăr tot ce îmi doresc
- să călătoresc în fiecare vară şi în fiecare iarnă
- să nu plec din România
- să cumpăr ceai din Asia
- să mă las de fumat, să mă apuc din nou şi să mă las iar când fac un bebe
- să mă uit în fiecare an la campionatul de curling
- să pot oricând să merg oriunde să îmi văd trupa preferată în concert
- să adopt multe animale
- să nu se schimbe toamna
- să am o cameră în care pereţii sunt acoperiţi cu rafturi pline cu cărţi ( că în Beauty and the Beast)
- să citesc majoritatea cărţilor din acea cameră
- să devin straight edge
- să mă schimb cu trecerea anilor
- să reuşesc să văd ‘Nasul’
- să nu îmi facă rău ciocolata
- să mă maturizez
- să mă mărit
- să ‘love the shit out of my husband’ şi alte lucruri pe care nu le pot spune pentru că îmi citeşte mama blogul
Cred că era redundant să menţionez că vreau să fiu fericită şi sănătoasă, aşa că nu le-am inclus în top. Nu a fost uşor să găsesc 30 de lucruri deodată, deşi sunt sigură că până mâine dimineaţă mă voi gândi la încă 30 de adăugat. Şi ştiu că unele sunt puerile sau poate stupide but…hey, whatever makes you happy, don’t be afraid to admit it!
*ordinea este aleatorie
Licenţă – part 1
16 Mar 2011 Scrie un comentariu
in licenta
M-am gândit să îmi rezum munca la licenţă pe blog pentru că, zic eu, e frumos să îţi împarţi cunoştinţele cu alţii mai ales când e vorba de ceva atât de odios precum această lucrare. Şi cine ştie, poate chestiile astea vor ajuta următoarele generaţii care îşi aleg un subiect asemănător. Actually, that’s the whole point!
Aşadar, tema este paralela între carte şi film, analiza diferitelor ecranizări ale romanului “Alice in Wonderland”. Licenţa va avea 3 capitole: partea teoretică , rezumatul cărţii (ceva mai mult decât se găseşte pe referate.ro) incluzând alte detalii relevante precum simboluri, interpretări etc. şi analiza propriu-zisă.
O să încep cu al treilea capitol, interpretarea filmelor, care se dovedeşte a fi o treabă destul de meticuloasă. Nu voi lucra pe toate ecranizările, care sunt în număr de peste 20 de filme, fără să ţinem cont de seriale. Believe it or not, primul a fost făcut în 1903, e mut şi are 6.4 pe imdb . Prin urmare, am ales variantele 1999, 1985 şi 1972. Mă gândeam şi la cel din 1951, animaţia Disney, dar nu cred că e destul de serios, totuşi.
Nu o să lucrez pe versiunea lui Tim Burton pentru că este irelevantă. Acţiunea din acest film se petrece vreo 10 ani după ce Alice vizitează Wonderland şi nu respectă nicio scenă din poveste. Singurele elemente păstrate sunt personajele, deşi sunt şi unele în plus.
Acum am citit cartea în romană, care nu m-a ajutat deloc pentru că are un ton foarte copilăros, şi în engleză de pe google books, şi am terminat de parcurs primul film, cel din 1999. Ultima parte mi-a luat in jur de 6 ore şi am folosit 2 calculatoare, pe unul aveam deschisă cartea şi pe celălalt filmul. Nu a fost intenţionat, doar că s-a nimerit să am un calculator în plus lângă mine :) Am parcurs fiecare capitol şi am notat diferenţele semnificative, specificând şi scenele din carte care nu fuseseră reproduse. Ştiu că nu pare, dar chiar e mult de muncă, şi nu la fel de distractiv ca atunci când vezi un film relaxat.
O să povestesc despre filme în posturi separate
Pentru că Wall Street e cool!
09 Mar 2011 Scrie un comentariu
in events
Începem activitatea din primăvara asta cu un domeniu mai puţin în trend, dar pe care Michael Douglas şi Shia LaBeouf o fac să pară foarte cool! Să nu vorbim de film, să vorbim despre pieţe de capital sau, mai exact, despre ce veţi învăţa la ediţia Actori la Bursă de anul acesta.
Structura e cam aşa: 3 zile de seminarii unde vei mânca bursă pe pâine şi pateuri şi cafea în pauze, urmate de 20 de zile de tranzacţionări la tine acasă pe platforma Strade.ro. Cei mai pricepuţi brokeri wannabe vor primi şi nişte premii.
23 martie – Inception : Piete de capital in context actual (generalităţi)
24 martie – The Unknown : Case Study (ce face bursa din România)
25 martie – Final Destination : Cum sa castigi Oscarul pe Wall Street (despre tranzacţionări şi alte lucruri minunate)
Punem 50 de locuri la bătaie, pentru care va trebui să completezi un formular. Mai multe detalii şi omuleţi care îţi vor răspunde la întrebări pe blogul evenimentului actorilabursa.wordpress.com. Have fun!
Un proiect marca DAfi!
Nu ar trebui să fii de neînlocuit?!
27 Feb 2011 3 comentarii
Nu cred să fi existat o generaţie care să ridice mai multe pretenţii decât cea de care aparţin şi eu.Vrem să ni se ofere joburi fără să ne ceară experienţă, vrem internship-uri plătite, salarii mari, ore puţine la facultate, cursuri uşoare şi note mari. În principiu, ne dorim ca startul în carieră să ne fie facilitat de cei din jurul nostru.
Avem aşteptări foarte mari, deşi nu avem mare lucru de oferit la schimb, şi nu prea acceptăm când ni se spune că avem de muncit pentru ceea ce ne dorim. Ca şi cum părerea bunicilor că noi suntem cei mai buni ar trebuie să se transpună în gândirea celorlalţi.
M-am lovit de un asemenea caz săptămâna asta la asociaţie: un voluntar vroia să propună un proiect nou şi cerea foarte insistent să îl lăsăm să îl organizeze. Problema era că nu avea nici cea mai mică idee de tema sau structura acelui proiect şi nu mai organizase nimic până atunci. Nici măcar nu făcuse parte din vreo echipă organizatoare şi nici nu s-a implicat foarte mult în activitatea organizaţiei. Nu am reuşit să ajungem la un compromis pentru ca singurului lui argument era ‘lasa-mă că văd eu ce fac’.
Mi-am dat seamă cât de important este să devii de neînlocuit! Să fii mai pregătit decât ceilalţi, mai bine organizat, mai muncitor, să fii cu un pas înaintea tuturor şi să demonstrezi că tu eşti cel care merită să fie acolo! La fel ca un produs sau un brand, trebuie să aduci mereu ceva nou pentru că dacă alte 10 persoane pot să facă la fel de bine ceea ce faci tu, atunci de ce te-ar alege pe tine? Şi nu poţi avea pretenţii sau cerinţe în cazul de faţă, pentru că ar da cu tine de pământ. Trebuie să fie nevoie de tine ca să ai un cuvânt de spus.
Te-ai gândit cum să devii de neînlocuit?
